Câștigul din criptomonede intră în 2026 în același palier ca dividendele: 16%. Scutirea pentru sumele mici rămâne, dar are două condiții care trebuie îndeplinite simultan: câștigul sub 200 lei pe tranzacție și un total anual care nu depășește 600 lei. Este exact tipul de regulă pe care clienții o rețin pe jumătate — își amintesc pragul de 200 lei și uită plafonul anual.
Ce s-a schimbat concret
Cota aplicabilă câștigului din criptomonede este de 16%, în linie cu celelalte venituri din câștiguri de capital reașezate de la 1 ianuarie 2026. Pentru încadrarea exactă și pentru actul normativ care o introduce, verifică în textul actului pe legislatie.just.ro — cota este cea de mai sus, dar baza legală trebuie citată corect în orice opinie scrisă pe care o dai clientului.
Scutirea pentru sumele mici este construită pe două condiții cumulative. Prima: câștigul dintr-o tranzacție să fie sub 200 lei. A doua: totalul anual să nu depășească 600 lei. Dacă prima condiție este îndeplinită, dar a doua nu, scutirea nu se mai aplică. Un client cu douăzeci de tranzacții a câte 150 lei câștig are 3.000 lei pe an: fiecare tranzacție este sub 200 lei, dar totalul depășește 600 lei, deci scutirea nu funcționează.
Ordinea de verificare este importantă și în discuția cu clientul: mai întâi calculezi totalul anual al câștigurilor, apoi te uiți la pragul pe tranzacție. Dacă totalul anual trece de 600 lei, discuția despre cele 200 lei devine irelevantă.
Cine este vizat
Persoanele fizice care obțin câștiguri din transferul de criptomonede, indiferent de platforma folosită și de țara în care aceasta este stabilită. În practică, trei profiluri ajung la cabinet:
- Clientul care a tranzacționat sporadic și crede că sumele mici nu se declară niciodată.
- Clientul cu sute de tranzacții pe an, care nu are un istoric exportat și nici prețuri de achiziție documentate.
- Asociatul care a convertit sume din firmă în cripto pe persoană fizică și amestecă fluxurile — acolo problema nu mai este doar impozitul pe câștig.
| Situație | Câștig pe tranzacție | Total anual | Rezultat |
| Câteva tranzacții mici | sub 200 lei | sub 600 lei | Scutire — condițiile sunt îndeplinite cumulativ |
| Multe tranzacții mici | sub 200 lei | peste 600 lei | Fără scutire — se aplică 16% |
| O tranzacție mare | peste 200 lei | peste 600 lei | Fără scutire — se aplică 16% |
| O tranzacție mare și una mică | mixt | peste 600 lei | Fără scutire — se aplică 16% |
Ce trebuie să faci în practică
- Cere clientului exportul complet al tranzacțiilor din platformele folosite, pentru tot anul, nu doar pentru lunile în care „a câștigat ceva".
- Calculează întâi totalul anual al câștigurilor și compară-l cu 600 lei; abia apoi verifică pragul de 200 lei pe tranzacție.
- Documentează prețul de achiziție pentru fiecare poziție; fără el, câștigul net nu poate fi susținut la un control.
- Explică-i clientului că schimbul dintre două criptomonede poate genera câștig impozabil, chiar dacă nu a retras bani în lei — încadrarea concretă se verifică în textul actului pe legislatie.just.ro.
- Include câștigul în Declarația Unică și pune deoparte impozitul de 16% odată cu realizarea câștigului, nu în luna depunerii.
- Păstrează exporturile în arhiva clientului; platformele își schimbă politicile de istoric, iar reconstituirea ulterioară este costisitoare.
Termene și formulare
Declararea se face prin Declarația Unică, de persoana fizică. Pentru veniturile aferente anului 2025 a existat și o bonificație de 3% din impozitul pe venit, condiționată de depunerea și plata până la 15 aprilie 2026 (OUG nr. 8/2026) — merită amintită clienților care întreabă dacă are rost să depună mai devreme. Termenele aplicabile veniturilor din 2026 se verifică în calendarul ANAF și în textul actului pe legislatie.just.ro.
Citește și
Greșeli frecvente
- Aplicarea scutirii doar pe baza pragului de 200 lei pe tranzacție, fără verificarea plafonului anual de 600 lei.
- Declararea sumelor retrase în cont bancar în loc de câștigul efectiv realizat din tranzacții.
- Ignorarea schimburilor cripto-cripto, pentru că „nu au ieșit bani".
- Lipsa documentelor de achiziție, care transformă un câștig net mic într-o discuție dificilă cu inspectorul.
- Presupunerea că platformele străine raportează automat în România, deci clientul nu mai are nimic de făcut.