Inactivarea și dizolvarea firmelor fără cont bancar sau fără situații financiare depuse

Declararea în inactivitate nu mai este doar consecința nedepunerii declarațiilor fiscale. Prin Legea nr. 239/2025 — M.Of. nr. 1.160 din 15 decembrie 2025, în vigoare de la 18 decembrie 2025 — au fost adăugate două motive care țin de administrarea curentă a firmei: lipsa unui cont bancar în România și nedepunerea situațiilor financiare în 5 luni de la termenul legal. Consecința nu se oprește la inactivitate: după un an fără reactivare, urmează dizolvarea. Pentru cabinete, asta transformă două chestiuni tratate adesea ca formalități în riscuri de existență a societății.

Ce s-a schimbat concret

Primul motiv nou este lipsa contului bancar în România. Se leagă direct de obligația aplicabilă de la 1 ianuarie 2026, potrivit căreia persoanele juridice trebuie să dețină un cont de plăți deschis în România sau la Trezorerie, cu 60 de zile lucrătoare la dispoziție pentru entitățile nou-înființate. O firmă fără acest cont riscă nu doar amenda de 3.000–10.000 lei, ci și declararea în inactivitate.

Al doilea motiv este nedepunerea situațiilor financiare în 5 luni de la termenul legal de depunere. Este un interval mai scurt decât obișnuința multor firme mici, care lăsau bilanțul restant un an întreg fără consecințe vizibile. Cinci luni după termen înseamnă că o situație financiară anuală nedepusă intră în zona de risc chiar în cursul aceluiași an.

Etapa a doua este dizolvarea, care intervine după 1 an de inactivitate fără reactivare. Pentru stocul de firme deja inactive la data intrării în vigoare, legea a prevăzut termene de tranziție: 90 de zile pentru cele inactive de 1–3 ani la 18 decembrie 2025 și doar 30 de zile pentru cele inactive de peste 3 ani. Ambele intervale s-au consumat în 2026, deci pentru multe dintre aceste societăți discuția de astăzi nu mai este despre prevenție, ci despre situația juridică rezultată — care se verifică în registrul contribuabililor inactivi și la registrul comerțului.

Cine este vizat

1. Firmele fără cont de plăți deschis în România sau la Trezorerie, inclusiv cele care lucrează doar cu conturi din străinătate.
2. Firmele cu situații financiare nedepuse, unde au trecut 5 luni de la termenul legal.
3. Societățile deja declarate inactive, pentru care curge termenul de 1 an până la dizolvare.
4. Firmele inactive de 1–3 ani sau de peste 3 ani la 18 decembrie 2025, vizate de termenele de tranziție de 90, respectiv 30 de zile.
5. Firmele fără activitate, ținute „pe zero" ani la rând — categoria cu cel mai mare risc, pentru că nimeni nu le urmărește calendarul.

Ce trebuie să faci în practică

1. Filtrează portofoliul după două criterii: firme fără cont bancar în România și firme cu situații financiare restante.
2. Pentru fiecare bilanț restant, calculează data la care se împlinesc 5 luni de la termenul legal și tratează-l ca termen intern.
3. Verifică în registrul contribuabililor inactivi statusul firmelor care ți-au ajuns în portofoliu cu istoric neclar, înainte de a prelua contabilitatea.
4. La firmele deja inactive, stabilește data de la care curge anul până la dizolvare și documentează pașii de reactivare.
5. Deschide contul bancar acolo unde lipsește — este cea mai simplă cauză de inactivitate de eliminat.
6. Explică asociaților că o firmă fără activitate nu este o firmă fără obligații: bilanțul se depune și pe zero.
7. Ține evidența scrisă a avertizărilor trimise clientului, cu date și termene, pentru cazurile în care documentele nu vin la timp.

Termene și formulare

Termenele relevante sunt: 5 luni de la termenul legal de depunere a situațiilor financiare, 1 an de inactivitate până la dizolvare, plus cele două termene de tranziție stabilite prin Legea nr. 239/2025 — 90 de zile pentru firmele inactive de 1–3 ani la 18 decembrie 2025 și 30 de zile pentru cele inactive de peste 3 ani. Procedura de reactivare și formularele aferente se aplică potrivit instrucțiunilor ANAF; documentația concretă cerută se verifică în textul actului pe legislatie.just.ro.

Greșeli frecvente

1. Amânarea bilanțului la firmele fără activitate, pe ideea că „nu are ce declara" — cele 5 luni curg la fel.
2. Confuzia între inactivitatea fiscală și suspendarea activității la registrul comerțului; sunt proceduri diferite, cu efecte diferite.
3. Preluarea unui client fără verificarea statusului de inactiv, urmată de descoperirea problemei la prima depunere respinsă.
4. Presupunerea că dizolvarea este un risc teoretic — termenul de 1 an de inactivitate este scurt pentru o firmă lăsată în adormire.